REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848-1849 IN CONTEXT EUROPEAN

Anul 1848 a fost un an revolutionar, o "primavara a popoarelor", deoarece in acest an au avut loc revolutii in Franta, Statele Germane, Imperiul Austriac. Revolutia a izbucnit in Palermo (ian. 1848) Paris (22 febr. 1848), Viena (13 martie), Berlin, Budapesta (15 martie).Popoarele oprimate din Imperiul Habsburgic - cehi, slovaci, italieni, croati, maghiari, romani - isi revendica dreptul la libertate nationala si sociala. Revolutia de la 1848 a cuprins si spatiul romanesc, izbucnind revolutii in toate provinciile romanesti cu exceptia Dobrogei si a Basarabiei, care se aflau sub aspra dominatie otomanã si tarista. Revolutia europeana de la 1848 a fost, dupa cum sublinia N. Balcescu, "ocazia, nu cauza revolutiei romane". Cauzele revolutiei romane constau tot dupã parerea lui Balcescu in "cele 18 veacuri de asuprire". Agitatiile revolutionare de la Viena si Budapesta, s-au rasfrint si asupra Transilvaniei, unde in marte 1848, se declanseaza procesul revolutionar. Revolutia romanã din Transilvania a fost impulsionata de revolutia maghiara, de guvernul liberal-revolutionar maghiar, de dieta maghiara, care, isi propun refacerea Ungariei Mari, in granitele ei medievale, ceea ce implica anexarea Transilvaniei. in fata acestei decizii, romanii protesteaza cu energie si solemnitate inca din martie 1848 prin Simion Barnutiu, caruia i se vor alatura alti fruntasi romani: Avram Iancu, Gheorghe Baritiu. Revolutionarii maghiari, nu vroiau nici macar sa aplice hotaririle revolutiei maghiare de desfiintare a iobagiei si in Transilvania, ceea ce a produs o mare agitatie in lumea satelor transilvanene. La chemarea fruntasilor romani la Blaj, se intruneste in 3-5 mai 1848 pe Cimpia Libertatii o mare adunare nationala care aproba programul revolutiei Transilvanene, "Petitia Nationala". Se solicita in program dreptul la autonomie si independenta nationala. in acelasi timp, din motive tactice, romanii jura credintã imparatului habsburgic, manifestindu-si fidelitatea fata de imparat. Dieta de la Cluj voteaza si ea anexarea Transilvaniei iar imparatul sanctioneaza aceasta decizie. El face aceasta pentru a cistiga timp, decizia sa, invrajbind cele 2 natiuni din Transilvania, el aplica politica "Divide et Impera". Agitatia revolutionara se amplifica in vara anului 1848, si ca urmare a starii de asediu, a ciocnirilor ce au loc intre romani si maghiari.in septembrie 1848, la Blaj are loc a 3-a adunare la care participa peste 60 mii romani inarmati, adunare ce adopta o rezolutie impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Acum, se trece la organizarea politica si militara a Transilvaniei, care este impartita in 15 prefecturi, in care se gasesc cite o legiune condusa de prefecti si tribuni. Zona muntilor apuseni a fost organizata de Avram Iancu ca o adevarata republica romaneasca.in toamna anului 1848 a inceput cucerirea Transilvaniei de catre trupele maghiare revolutionare in fruntea carora a fost numit generalul Iosif Bem. Luptele s-au purtat intre armata maghiara si cea austriaca. Armata maghiara a reusit sa cucereasca mare parte din Transilvania, cu exceptia zonei Muntilor Apuseni, cu orasul Alba-Iulia. Romanii condusi de Avram Iancu se apara cu eroism, invingindu-i pe maghiari la Marisel, Rosia .in 20 februarie 1849, noul imparat al Austriei, Franz Josef, promulga o noua constitutie liberala prin care este recunoscuta autonomia Transilvaniei. Aceastã constitutie a imboldit si mai mult pe romani in lupta contra maghiarilor. intre revolutionarii maghiari, Lajos Kossuth, si Avram Iancu incep tratative intermediate de deputatul roman de Bihor, Ion Dragos, iar dupa asasinarea acestuia initiativa tratativelor o are Nicolae Balcescu, refugiat in Transilvania dupa esecul revolutiei din Tara Romaneasca. In urma tratativelor purtate la Debrecen, intre Balcescu si Kossuth, se ajunge la incheierea unei intelegeri "Proiect de pacificare" semnat la 14 iulie 1849 la Szegedin. Proiectul acorda drepturi natiunii romane, dreptul de a folosi limba romana, dreptul romanilor de a fi numiti in administratie. Eforturile lui Balcescu incununate de aceastã intelegere, urmareau sa explice celor douã pãrti cã dusmanul lor comun este Austria, fapt de care, Lajos Kossuth s-a convins prea tirziu, deoarece la 1 august 1849 la Siria, lingã Arad, armata revolutionarã maghiarã capituleaza in urma interventiei Trupelor Tariste, chemate in ajutor de Austria. Sfirsitul Revolutiei Maghiare a insemnat si sfirsitul revolutiei din Transilvania.Proiectatã sã inceapa simultan in toate cele trei tãri romane, revolutia romanã s-a declansat in Moldova la 27 martie 1848, cind la hotelul Petersburg, cind, cu acordul domnitorului Mihail Sandu Sturdza a avut loc o adunare ce a aprobat documentul intitulat "Petitiunea Proclamatiune", documnet cu 35 de puncte, fara prevederi radicale, si din care domnul nu admitea douã prevederi. in urma arestarii capilor miscarii revolutionare, unii dintre ei reusesc sã se refugieze in Transilvania si Bucovina, unde vor continua activitatea revolutionarã prin redactarea programelor "Principiile noastre pentru reformarea patriei" Brasov, cel mai radical program, deoarece prevedea unirea Moldovei cu Tara Romaneascã, desfintarea privilegiilor de clasã si improprietarirea taranilor clacasi fara despagubire."Dorintele partidei nationale in Moldova", august, la Cernauti, program ce viza si el unirea celor 2 principate, impropietãrire, dar cu despagubire, drepturi si libertati cetatenesti.in Tara Romaneascã revolutia a fost mai bine pregatitã de un comitet revolutionar constituit incã din aprilie 1848, care a hotarit declansarea revolutiei simultan in 4 localitãti. Revolutia nu a reusit sã izbucneascã decit in douã localitãti, in 9 iunie la Izlaz si in 11 iunie la Bucuresti. La Izlaz a fost adoptat programul revolutionar ("Proclamatia de la Izlaz") care timp de trei luni a reprezentat constitutia tãrii. Documentul prevedea autonomia administrativã a tãrii, adunare reprezentativã, domn ales pe 5 ani, impropietãrirea clacasilor, cu despagubire, drepturi si libertãti cetatenesti. Guvernul revolutionar ales la Izlaz a suferit modificãri in 11 iunie la Bucuresti, in fruntea sa fiind numit mitropolitul Tãrii Romanesti, Neofit, tocmai pentru a nu supara puterea protectoare, Rusia. in scurta perioadã cit a functionat, guvernul a incercat sa puna in practicã prevederile proclamatiei de la Izlaz, eliberind detinutii politici, stabilind tricolorul, desfiintind rangurile boieresti, sã rezolve problema agrarã. Revolutia din Tara Romaneascã a esuat in urma interventiei trupelor otomane, care, la 13 septembrie 1848 in Dealul Spirii, inving rezitenta eroicã a romanilor, exprimatã de Compania de Pompieri, condusã de Pavel Zaganescu.Revolutia din Bucovina si Banat, unde s-au adoptat programele "Petitia Tãrii" si "Petitia Neamului Romanesc", ce revendicau autonomie nationalã, nu au avut nici ele succes, asemenea celor din celelalte teritorii romanesti, datoritã interventiei straine. Revolutia Romana, desi inabusita, a deschis calea modernizarii societatii romanesti, stabilind directiile noi de actiune in societatea romaneascã.